Faptele Apostolilor 2:44-47, Faptele Apostolilor 4:32-35
În Vechiul Testament, Nehemiahemia a spus nobililor și oficialilor lui Israel să returneze interesul pe care l -au primit de la săraci și să nu accepte interesul.(Neemia 5:11-13)
Neemia 5:11 Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele, şi a suta parte din argintul, din grîul, din mustul şi din untdelemnul, pe care l-aţi cerut dela ei ca dobîndă.“
12 Ei au răspuns: ,,Le vom da înapoi, şi nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.“ Atunci am chemat pe preoţi, înaintea cărora i-am pus să jure că îşi vor ţinea cuvîntul.
13 Şi mi-am scuturat mantaua, zicînd: ,,Aşa să scuture Dumnezeu afară din Casa Lui şi de averile lui pe orice om care nu-şi va ţinea cuvîntul, şi aşa să fie scuturat omul acela şi lăsat cu mînile goale!“ Toată adunarea a zis: ,,Amin.“ Şi au lăudat pe Domnul. Şi poporul s’a ţinut de cuvînt.
În Biserica timpurie, cei care au crezut în Isus ca Hristos și -au împărtășit bunurile între membri pentru evanghelizare și i -au distribuit în funcție de nevoile oamenilor.Și Dumnezeu a adăugat mai mulți oameni pentru a fi mântuiți în fiecare zi.(Faptele Apostolilor 2:44-47, Faptele Apostolilor 4:32-35)
Faptele Apostolilor 2:44 Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte.
45 Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.
46 Toţi împreună erau nelipsiţi dela Templu în fiecare zi, frîngeau pînea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă.
47 Ei lăudau pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mîntuiţi.
Faptele Apostolilor 4:32 Mulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sînt ale lui, ci aveau toate de obşte.
33 Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi.
34 Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute,
35 şi -l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.